Reluand firul povestii de unde am ramas, adica de la faptul ca ai fost anuntat ca nu ai un proiect finantat sau ca ai un proiect finantat, alegi tu ce-ti convine, iata ca ajungi sa te inscrii in cursa nebuna pentru contractare.

Tu, om de omenie, scrii si depui un proiect in calitate de persoana fizica dar te angajezi printr-o declaratie atasata la proiect ca te faci om serios si te autorizezi daca esti anuntat ca ai castigat proiectul. Acum ca cel putin la prima vedere, pare ca l-ai castigat, desi nu esti sigur, ca la fel de bine te poti trezi cu o alta instiintare care le infirma pe anterioarele si ca nu ai castigat, ba mai esti deja si dator vandut la UE, te pui serios pe indeplinit conditiile din ghid ca sa poti semna contractul de finantare.

Si uite asa ajungi sa te dai cu capul de un zid pe care l-a construit un mega specialist in facere de ghiduri care zice cam asa: ”Persoanele fizice vor fi acceptate ca potentiali beneficiari daca se angajeaza sa se autorizeze ca persoane fizice autorizate/intreprinderi individuale in termen de 15 zile lucratoare de la data primiriii notificarii beneficiarului privind selectarea cererii de finantare si semnarea contractului de finantare”.

Adica vreau sa va zic ca, chiar daca vrei sa-ti faci un amarat de SRL, nu te lasa ghidul solicitantului care te-a obligat deja sa dai o declaratie ca te autorizezi ca PFA sau II. Si daca intrebi la contractare, aia iti zic ca poti sa te faci si SRL dar le aduci aminte ca ai dat o declaratie cum ca… si atunci se razgandesc brusc, dar deloc convingator.

Si ramane intrebarea: de ce nu te poti face SRL? ce lege pamanteana interzice asta, de te pune ghidul sa dai declaratia asta cu PFA/II?

Asta face parte din procedurile simple despre care vorbesc mai marii fondurilor astora.


DE CE NU MERGE PNDR IN ROMANIA… SI DE CE N-O SA MEARGA NICI IN 2017

Nu m-am aplecat prea mult asupra PNDR-ului din lipsa de timp sau din lipsa de chef, pentru ca toate programele functioneaza dupa acelasi principiu: se respecta cheremul cuiva si atat.

Dar cred ca e cazul sa incep sa povestesc intr-o serie mai lunga de posturi, despre cat de prost functioneaza PNDR in Romania. Si credeti-ma ca functioneaza infinit mai prost decat POSDRU sau ce altceva vreti voi ca termen de comparatie.

Pentru inceput cred ca e bine sa o luam cu inceputul unui proiect depus pe una dintre masurile din PNDR, ca sa intelegem mecanismul ordinii desavarsite in aceste institutii care gestioneaza programul. In fapt, acum vorbim despre OJFIr-uir, adica Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale, carora mai cu un an si ceva in urma le spunea: APDRP-uri, despre AM PNDR si cu onor in frunte, despre MADR.

Depui un proiect si astepti ca un cetatean de rand sa vezi daca ti s-a aprobat proiectul, iar in asteptarea ta primesti intai un raspuns ca nu ai fost selectat pentru finantare, apoi primesti de la aceeasi institutie, aceeasi persoana o alta informare (la doar cateva zile distanta) ca proiectul tau a fost selectat pentru finantare. Si stai si te intrebi daca omul care te anunta si ca nu esti finantat si ca esti finantat, a baut ceva sau e de la camera ascunsa sau daca nu cumva vrea sa deschida o trupa de stand-up comedy cu tine. Ei bine, nu e niciuna dintre astea de mai sus adevarata, e doar o incompetenta crasa a unor angajati in institutii publice care DISCRETIONAR emit ce hartie vor ei si fac ce vor ei, ca tu beneficiar o sa taci ca esti la mana lor. Eu m-am gandit sa povestesc, ca m-am cam plictisit sa tot aud ce superb crestem noi rata de abosrbtie si ce superb se deruleaza proiectele finantate din fonduri europene in Romania.

Reiau firul povestii de unde am ramas, adica de la faptul ca ai fost anuntat ca nu ai un proiect finantat sau ca ai un proiect finantat, alegi tu ce-ti convine, iata ca ajungi sa te inscrii in cursa nebuna pentru contractare.

Tu, om de omenie, scrii si depui un proiect in calitate de persoana fizica dar te angajezi printr-o declaratie atasata la proiect ca te faci om serios si te autorizezi daca esti anuntat ca ai castigat proiectul. Acum ca cel putin la prima vedere, pare ca l-ai castigat, desi nu esti sigur, ca la fel de bine te poti trezi cu o alta instiintare care le infirma pe anterioarele si ca nu ai castigat, ba mai esti deja si dator vandut la UE, te pui serios pe indeplinit conditiile din ghid ca sa poti semna contractul de finantare.

Si uite asa ajungi sa te dai cu capul de un zid pe care l-a construit un mega specialist in facere de ghiduri care zice cam asa: ”Persoanele fizice vor fi acceptate ca potentiali beneficiari daca se angajeaza sa se autorizeze ca persoane fizice autorizate/intreprinderi individuale in termen de 15 zile lucratoare de la data primiriii notificarii beneficiarului privind selectarea cererii de finantare si semnarea contractului de finantare”.

Adica vreau sa va zic ca, chiar daca vrei sa-ti faci un amarat de SRL, nu te lasa ghidul solicitantului care te-a obligat deja sa dai o declaratie ca te autorizezi ca PFA sau II. Si daca intrebi la contractare, aia iti zic ca poti sa te faci si SRL dar le aduci aminte ca ai dat o declaratie cum ca… si atunci se razgandesc brusc, dar deloc convingator.

Si ramane intrebarea: de ce nu te poti face SRL? ce lege pamanteana interzice asta, de te pune ghidul sa dai declaratia asta cu PFA/II?

Asta face parte din procedurile simple despre care vorbesc mai marii fondurilor astora.

 


Dupa nici mai mult nici mai putin de 8 ani in care au fost declarate poate cateva mii de proiecte neeligibile din cauza asa-ziselor “conditii artificiale”, se trezeste AFIR ca dintr-un somn de moarte si vine cu grija parinteasca la “spartul targului” sa ne explice de ce au fost neeligibile acele mii de proiecte dupa ce, ati ghicit, au fost in prealabil finantate si derulate. Asta asa, ca sa stim si noi si sa nu mai barfim pe la colturi ca ni s-au aplicat reguli despre care nu am avut stiinta.

Si da AFIR-ul o definitie ca la carte, a conditiilor artificiale de finantare, pe care nu poti decat s-o aplauzi si sa zici, oh Cerule, ce frumos mai zice AFIR si cum respecta el definitiile originale, importate de la Bruxelles.

Dar imediat dupa definitia frumoasa, AFIR arunca cu mucii in fasole si incepe sa bage exemple de  “conditiile artificiale”. Un  prim exemplu dat de AFIR este urmatorul: “Ferme construite una în imediata vecinătate a celeilalte, înlesnind astfel colaborarea celor două societăţi solicitante de finanţare nerambursabilă. În aceste cazuri, în general întâlnim: teren lotizat, utilităţi comune, lipsa delimitărilor, constructor comun, consultant comun, activităţi identice, similare sau complementare etc.”

Hai sa explicam putin ce nu pricepe AFIR-ul, expertii sai si statul roman care este ca o baba pe moarte cu basmaua pe ochi ca oricum nu mai vede bine si traieste din inchipuiri, incercand sa atraga fonduri europene.

Pai oameni buni, colaborarea dintre doua ferme inseamna piata libera daca cumva nu ati auzit de acest principiu si normal e sa incurajati asta direct prin ghidurile voastre comuniste, nu sa spuneti ca asta e o conditie artificiala. Apoi, utilitatile comune. Nu inteleg care naiba e conditia artificiala! Au decontat ambii beneficiari cheltuieli cu utilitatile in proportie de 100%, adica au facut dubla raportare cum ar veni? Probabil nu, probabil au decontat 50%-50%, ceea ce e economic si culmea naibii, mai e si legal, ceea ce iarasi ar trebui sa incurajati prin aceleasi ghiduri comuniste. Constructorul sau consultantul comun mai multor beneficiari, n-ai sa crezi, AFIR zice ca e conditie artificiala. E interzis prin vreo lege pamanteana ca un constructor  sa fie furnizorul a doi agenti economici?  Trebuie oare ca fiecare constructor sa se limiteze la un singur contract cu un singur agent economic in aceasta viata, valabil si pentru consultant? Si ce o sa faceti acum cu firmele de consultant ale baietilor destepti de la conducerea AFIR, o sa-i bagati in belea? Hai ca pe asta n-o mai cred!  Deja cota de ridicol si prostie a AFIR depaseste imaginatia copiilor de 4 ani. Dar sa vedem ce mai listeaza AFIR in doar un singur paragraf. Pai zice AFIR ca esti neeligibil daca ai activitati identice cu alt beneficiar. Pai bai domnu AFIR ai fumat ceva si noua nu ne spui? Oare cate miliarde de activitati ar trebui sa existe pe pamantul romanesc ca tu sa fii multumit ca doi beneficiari nu deruleaza activitati identice?

Aleluia AFIR! Dar nu te culca pe o ureche ca revin.


Nu m-am aplecat de prea mult timp asupra PNDR-ului din lipsa de aplomb sau din lipsa de chef, pentru ca toate programele functioneaza dupa acelasi principiu: se respecta cheremul cuiva si atat.

Dar cred ca e cazul sa incep sa povestesc intr-o serie mai lunga de posturi, despre cat de prost functioneaza PNDR in Romania. Si credeti-ma ca functioneaza infinit mai prost decat POSDRU sau ce altceva vreti voi ca termen de comparatie.

Pentru inceput cred ca e bine sa o luam cu inceputul unui proiect depus pe una dintre masurile din PNDR, ca sa intelegem mecanismul ordinii desavarsite in aceste institutii care gestioneaza programul. In fapt, acum vorbim despre OJFIr-uir, adica Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale, carora mai cu un an si ceva in urma le spunea: APDRP-uri, despre AM PNDR si cu onor in frunte, despre MADR.

Depui un proiect si astepti ca un cetatean de rand sa vezi daca ti s-a aprobat proiectul, iar in asteptarea ta primesti intai un raspuns ca nu ai fost selectat pentru finantare, apoi primesti de la aceeasi institutie, aceeasi persoana o alta informare (la doar cateva zile distanta) ca proiectul tau a fost selectat pentru finantare. Si stai si te intrebi daca omul care te anunta si ca nu esti finantat si ca esti finantat, a baut ceva sau e de la camera ascunsa sau daca nu cumva vrea sa deschida o trupa de stand-up comedy cu tine. Ei bine, nu e niciuna dintre astea de mai sus adevarata, e doar o incompetenta crasa a unor angajati in institutii publice care DISCRETIONAR emit ce hartie vor ei si fac ce vor ei, ca tu beneficiar o sa taci ca esti la mana lor. Eu m-am gandit sa povestesc, ca m-am cam plictisit sa tot aud ce superb crestem noi rata de abosrbtie si ce superb se deruleaza proiectele finantate din fonduri europene in Romania.

Va urma!


Cred ca e cazul sa incep sa povestesc intr-o serie mai lunga de posturi, despre cat de prost functioneaza PNDR in Romania. Si credeti-ma ca functioneaza infinit mai prost decat POSDRU sau ce altceva vreti voi ca termen de comparatie.

Pentru inceput cred ca e bine sa o luam cu inceputul unui proiect depus pe una dintre masurile din PNDR, ca sa intelegem mecanismul ordinii desavarsite in aceste institutii care gestioneaza programul. In fapt, acum vorbim despre OJFIr-uir, adica Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale, carora mai cu un an si ceva in urma le spunea: APDRP-uri, despre AM PNDR si cu onor in frunte, despre MADR.

Depui un proiect si astepti ca un cetatean de rand sa vezi daca ti s-a aprobat proiectul, iar in asteptarea ta primesti intai un raspuns ca nu ai fost selectat pentru finantare, apoi primesti de la aceeasi institutie, aceeasi persoana o alta informare (la doar cateva zile distanta) ca proiectul tau a fost selectat pentru finantare. Si stai si te intrebi daca omul care te anunta si ca nu esti finantat si ca esti finantat, a baut ceva sau e de la camera ascunsa sau daca nu cumva vrea sa deschida o trupa de stand-up comedy cu tine. Ei bine, nu e niciuna dintre astea de mai sus adevarata, e doar o incompetenta crasa a unor angajati in institutii publice care DISCRETIONAR emit ce hartie vor ei si fac ce vor ei, ca tu beneficiar o sa taci ca esti la mana lor. Eu m-am gandit sa povestesc, ca m-am cam plictisit sa tot aud ce superb crestem noi rata de abosrbtie si ce superb se deruleaza proiectele finantate din fonduri europene in Romania.

Tu, om de omenie, scrii si depui un proiect in calitate de persoana fizica dar te angajezi printr-o declaratie atasata la proiect ca te faci om serios si te autorizezi daca esti anuntat ca ai castigat proiectul. Acum ca cel putin la prima vedere, pare ca l-ai castigat, desi nu esti sigur, ca la fel de bine te poti trezi cu o alta instiintare care le infirma pe anterioarele si ca nu ai castigat, ba mai esti deja si dator vandut la UE, te pui serios pe indeplinit conditiile din ghid ca sa poti semna contractul de finantare.

Si uite asa ajungi sa te dai cu capul de un zid pe care l-a construit un mega specialist in facere de ghiduri care zice cam asa: ”Persoanele fizice vor fi acceptate ca potentiali beneficiari daca se angajeaza sa se autorizeze ca persoane fizice autorizate/intreprinderi individuale in termen de 15 zile lucratoare de la data primiriii notificarii beneficiarului privind selectarea cererii de finantare si semnarea contractului de finantare”.

Adica vreau sa va zic ca, chiar daca vrei sa-ti faci un amarat de SRL, nu te lasa ghidul solicitantului care te-a obligat deja sa dai o declaratie ca te autorizezi ca PFA sau II. Si daca intrebi la contractare, aia iti zic ca poti sa te faci si SRL dar le aduci aminte ca ai dat o declaratie cum ca… si atunci se razgandesc brusc, dar deloc convingator.

Si ramane intrebarea: de ce nu te poti face SRL? ce lege pamanteana interzice asta, de te pune ghidul sa dai declaratia asta cu PFA/II?

Asta face parte din procedurile simple despre care vorbesc mai marii fondurilor astora.


Am revenit cu surle si trambite, dupa 0 acalmie de vreo 4 luni.  Si ce ?  Recent am remarcat pe mai multe canale de televiziune o campanie de reclama buimacitoare cu privire la accesarea fondurilor europene. Vine un tip imbracat de oras cu un desen in mana si zice “vreau sa fac o centrala eoliana”, mai vine o persoana imbracata ca la tara si zice “am auzit ca or venit fondurile de la Europa, vreau sa imi iau niste tractoare si, daca s-ar putea, sa imi fac si o pensiune” iarlista ideilor ridicole si nepotrivite de investitii continua in acelasi stil, cu fiecare declinare diferita a acestui spot publicitar, platit din bani guvernamentali, adica din banii mei si ai dvs., spot care altminteri se incheie in aceeasi nota inselatoare, cu un raspuns aiuritor al celui care aproba fondurile, catre acesti solicitanti diversi si bezmetici: “aveti idei bune, sa vedem si proiectul!”.

windmills1.jpgLasand la o parte necesitatile artistice ale unui spot publicitar, banii cheltuiti cu creatia si cu difuzarea acestui spot sunt, in opinia mea, bani aruncati pe fereastra. E clar ca noi romanii avem foarte multe idei (poate prea multe) dar din pacate, multi dintre noi nu reusim sa trecem faza la care de fapt “visam cu ochii deschisi” (sau daydreaming cum spune englezul). Macar Don Quixote, cand se lupta cu morile de vant, avea totusi scuza unei cauze nobile: iubirea (pe cand acum, motivatia noastra tipica este una destul de ignobila: banii). Si vorba unui proverb japonez, “viziunea fara actiune este ca si cand ai visa cu ochii deschisi, in timp ce actiunea fara viziune poate duce la un cosmar“. Ori, cand vad ca o mare parte din populatia asa zis antreprenoriala a romaniei incearca in prezent sa faca proiecte de investitii pentru centrale eoliene (sau intr-un limbaj mai popular, “mori de vant”), proiecte care au venit de nenumarate ori si in Arena Leilor, si pe care le-am dezavuat de fiecare data, din motive economice foarte clare, mi-e teama ca incurajarea acestor aberatii nu ajuta deloc statul roman si dezvoltarea lui durabila. Ar fi excelent daca romanii care chiar pot sa faca antreprenoriat de calitate si sa dezvolte proiecte durabile, de ce nu chiar pe bani europeni nerambursabili, sa fie incurajati sa o faca pe directii realiste, nu sa fie incurajati “sa se lupte cu morile de vant”.

Ca sa mearga mai departe cu aberatia, site-ul guvernamental care vorbeste despre fonduri europene are si o sectiune de FAQ, iar aceasta incepe, ati ghicit, cu o intrebare de genul “doresc construirea unui parc de generatoare eoliene, care sunt pasii care trebuiesc parcursi pentru finantare?”. Poate ca e cea mai frecventa intrebare a vizitatorilor, asa ca poate intr-adevar, toti romanii s-au apucat de construit centrale eoliene! Sau poate guvernul nostru considera ca aceasta este probabil cea mai buna idee de investitii ale unor persoane fizice si juridice private (insa vorbim de companii mici, pentru ca o companie mare, de exemplu Petrom, nu merge pe Internet la site-ul guvernului ca sa gaseasca idei de investitii sau consultanta gratuita), cu utilizarea de fonduri europene: constructia de mori de vant! Multi vor spune “dar ce ai cu centralele eoliene, care e problema ta? Sunt ecologice, produc energie din surse regenerabile si, neavand costuri curente, pot fi niste investitii foarte bune, deoarece produc venituri fara niciun cost”. Problema e in primul rand legata de nivelul ridicat al investitiei (sute de mii de euro pentru un singur generator) si recuperarea acestei investitii intr-o perioada foarte lunga de timp (peste 10 ani). De fapt, ca sa ai randament si sa poti propune o conectare la gridul national, trebuie sa realizezi o intreaga “ferma” sau “parc” de asemenea centrale (sa zicem, cateva zeci de bucati), ceea ce duce investitia initiala la mai multe milioane de euro si necesita suprafete mari de teren (acesta fiind unul dintre motivele pentru care o singura centrala nu e eficienta, deoarece suprafata de teren care trebuie pastrata ca si garda este cu atat mai mica, raportata la totalul terenului, cu cat avem mai multe centrale in ferma).

windfarm2.jpgCu privire la finantarea care se poate obtine in mod realist, in programele europene despre care vorbim, nu sunt sume atat de mari pe proiect (in afara de proiectele mari de infrastructura, sumele maxime sunt in general pana la 2 milioane euro pe proiect, inclusiv contributia proprie). La final, mai merita precizat ca, si daca ai putea obtine o finantare europeana de cateva zeci de milioane de euro pentru un asemenea proiect, trebuie sa vii cu niste garantii financiare initiale “de acasa” (sub forma unei scrisori de garantie bancara sau a unei investitii initiale) de minim 20%din valoarea proiectului, ceea ce inseamna cateva milioane de euro: asemenea sume nu pot fi mobilizate decat de investitori mari, iata de ce, de fapt, aceste proiecte sunt oarecum “rezervate” tot companiilor mari din domeniul energiei (petrolistii, producatorii de energie electrica, retelele mari de gaze, etc.).

O problema particulara in Romania este ca, pana in prezent, nu exista solutii realiste de conectare la gridul national si nici nu exista o structura clara de subventii pentru producerea acestui tip de energie (asa cum existe in multe state europene sau in unele state americane, o deductibilitate pentru impozit sau o scutire de impozit, plus subventii la pretul kilowatt-ului). Solutia pentru antreprenori: renuntati la morile de vant si concentrati-va pe numeroasele oportunitati reale ale momentului, legate de fonduri UE; nu va mai uitati la reclama aceea idioata si incercati sa vedeti pe documentatia disponibila la agentiile statului ce proiecte se pot cu adevarat aproba si in ce conditii; nu in ultimul rand, incercati sa utilizati fonduri europene pentru afaceri existente sau pentru proiecte deja demarate, mai curand decat sa faceti de la zero proiecte noi doar pentru ca va spune un consultant ca “acestea sunt eligibile, celelalte nu sunt eligibile”.

Iar cu privire la “morile de vant”, e posibil sa avem in urmatoarea perioada surprize de proportii de la producatorii chinezi, care s-au pus serios pe treaba la constructia de asemenea generatoare eoliene ieftine, asa ca dacareusesc sa imparta la 3 sau 4 pretul de azi (asa cum au facut in trecut si cu alte produse, ce e drept uneori cu un rabat serios la calitate), in acel moment chiar si o investitie mica va putea deveni oportuna, pentru ca ar conduce la reducerea perioadei de recuperare a investitiei la doar 3-4 ani, fata de zecile de ani estimati in prezent doar pentru intoarcerea cash-ului investit initial.


Rata corectă de absorbţie a fondurilor europene pentru România este de 35%, iar situaţia este dramatică, a declarat joi, într-o conferinţă organizată la Bucureşti de Banca Mondială, reprezentantul Comisiei Europene, Benoit Nadler, din cadrul echipei pentru România a DG Regio.

‘Situaţia este dramatică şi România este de departe ultima pe lista absorbţiei fondurilor europene’, a avertizat Nadler, care a adăugat că există consecinţe tehnice – riscul de a pierde bani, dar şi un impact economic – ‘dacă nu se iau banii, proiectele nu sunt implementate, nu sunt motoare ale economiei şi scade atractivitatea României’.În opinia expertului CE, cauzele absorbţiei reduse a fondurilor europene de către România sunt mecanismele tehnice greoaie, problema avansurilor mari care îi face pe beneficiari să nu se mai grăbească să obţină şi mai mulţi bani, precum şi probleme de personal şi de competenţe ale autorităţilor de management.

Dificultăţile împiedică firmele serioase să facă afaceri în România, iar la Bruxelles sunt primite în mod regulat plângeri ale unor mari companii despre lipsa de transparenţă din România, a spus Nadler.

Cererile de plăţi pentru proiecte trebuie însoţite de documentaţii de sute de pagini, iar acest lucru nu are niciun sens, a spus reprezentantul DG Regio a CE. ‘Deşi se plâng de lipsa personalului, autorităţile de management nu simplifică procedurile. Am suspendat plăţile pentru proiecte pentru că documentaţiile împovărătoare nu asigură corectitudinea şi conformitatea, doar supraîncarcă beneficiarul, care nu mai poate face faţă mental problemelor. Procedurile ineficiente şi inadecvate sufocă implementarea proiectelor în România’, a subliniat Nadler.

Numărul excesiv de audituri şi controale necoordonate şi incosecvente amplifică incertitudinea investitorilor, iar autorităţile protejează incompetenţa prin tot mai multe proceduri, a mai spus oficialul.


Deunazi am primit la sediul Agentiei noastre de consultanta vizita intempestiva  a reprezentantilor unui beneficiar de proiecte pe Economie Sociala. Nu voi comenta cu vorbe mestesugite cele aflate, ci va las pe dvs sa decideti daca suntem pe terenul minat al noilor fonduri europene.

Beneficiarul nostru detaliaza: ”Suntem organizatie mica, avem un proiect mic cu buget de aprox. 40.000 euro pentru intreprinderea noastra sociala. Avem 3 angajati vulnerabili cu salarii de 1000 lei/luna. Cum sa le platesc salariile „doar atunci cand primesc banii pe cererea de plata?”. La banca au ras cu lacrimi cand au vazut contractul de finantare pe 6.1. Negociam cu banca un credit de cash flow cand a aparut instructiunea spre consultare si s-a blocat totul.”

Aceasta este doar una dintre zecile de reactii pe care le-am primit in cadrul sondajului „SGB pentru proiectele POSDRU” urmare a aparitiei spre consultare a Instructiunii privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de monitorizare a implementarii contractelor de finantare POSDRU care prevede obligativitatea introducerii unui instrument de garantare pentru suma aferenta prefinantarii solicitate de catre beneficiarii proiectelor care intra sub incidenta ajutorului de stat si de minimis.

95% dintre cei 103 respondenti au avertizat asupra impactului negativ pe care introducerea unei astfel de masuri o va avea asupra proiectelor lor. Ca raspuns la comentariile participantilor la sondaj, Agenti LEONIDAS & PROEUROPA FONDURI EUROPENE a initiat o scrisoare deschisa pe care a transmis-o Ministrului Fondurilor Europene si Directorului General al AM POSDRU prin care cerem eliminarea acestei prevederi.

Surpriza …sau poate NU: BANCA NU PIERDE NICIODATA !!!!!


Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România a făcut publice cifrele oficiale ale pierderilor produse anul acesta de rozătoare. Aproape 7% din cultura de grâu a fost afectată de invazia șoarecilor de câmp. Un guru din PNDR  a iesit cu avant pe plsma si a arătat încă din această vară cât de gravă este situația precum și faptul că prin metodele admise de Uniunea Europeană nu se pot combate rozătoarele a căror număr este prea mare.

“Aproximativ 6-7% din producţia de grâu din acest an a fost mâncată de şoareci direct din câmp. Anul acesta a fost o explozie a numărului de şoareci. A fost ceva fantastic, nişte atacuri cum n-am mai văzut”, a spus Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Aceștia susțin că pierderile cauzate de rozătoare sunt de aproximativ 40 de milioane de euro, la un preţ mediu de 100 de euro pe tonă.

PROEUROPA FONDURI EUROPENE  a arătat încă din luna iunie a acestui an problema gravă cu care se confruntă fermierii din sudul ţării și mai apoi și din restul zonelor. Șoarecii de câmp s-au înmulțit foarte tare în acest an, iar lipsa ploilor din ultimele luni a creat un mediu propice pentru dezvoltarea acestora. Agricultorii au fost depășiți de situație și întrucât metodele clasice de deratizare nu au mai fost permise, iar cele acceptate erau prea slabe pentru numărul mare de rozătoare, erau pur și simplu legați de mâini și de picioare și vedeau de la o zi la alta cum culturile le sunt distruse.

Deși în mod normal rozătoarele nu reprezintă unul dintre dăunătorii clasici ai culturilor agricole anul acesta, numărul lor este atât de mare încât s-au extins și pe terenurile cultivate. Potrivit specialiștilor, iarna blândă și modificarea tehnologiilor de prelucrare a solului a dus la o înmulțire a acestora. De asemenea tehnologiile de însămânțare no-till preluate din Statele Unite ale Americii și din Uniunea Europeană sunt considerate de mulți principalul vinovat pentru înmulțirea masivă a șoarecilor deoarece prin evitarea arăturii rozătoarele nu sunt afectate.

P.S.     CA SI SOARECII DE CAMP, SOARECII DE BIROU DIN PNDR SEACA SEVA SI BANII FERMIERILOR, DAR ASIGURA ECHILIBRUL LANTULUI TROFIC PE UN ANUMIT SEGMENT-


Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România a făcut publice cifrele oficiale ale pierderilor produse anul acesta de rozătoare. Aproape 7% din cultura de grâu a fost afectată de invazia șoarecilor de câmp. Un guru din MADR a iesit pe plasma si  a arătat dezinvolt  încă din această vară cât de gravă este situația precum și faptul că prin metodele admise de Uniunea Europeană nu se pot combate rozătoarele a căror număr este prea mare.

“Aproximativ 6-7% din producţia de grâu din acest an a fost mâncată de şoareci direct din câmp. Anul acesta a fost o explozie a numărului de şoareci. A fost ceva fantastic, nişte atacuri cum n-am mai văzut”,s-a lamentat in van Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Aceștia susțin că pierderile cauzate de rozătoare sunt de aproximativ 40 de milioane de euro, la un preţ mediu de 100 de euro pe tonă.

Fermierii au arătat încă din luna iunie a acestui an problema gravă cu care se confruntă  din sudul ţării și mai apoi și din restul zonelor. Șoarecii de câmp s-au înmulțit foarte tare în acest an, iar lipsa ploilor din ultimele luni a creat un mediu propice pentru dezvoltarea acestora. Agricultorii au fost depășiți de situație și întrucât metodele clasice de deratizare nu au mai fost permise, iar cele acceptate erau prea slabe pentru numărul mare de rozătoare, erau pur și simplu legați de mâini și de picioare și vedeau de la o zi la alta cum culturile le sunt distruse.

Deși în mod normal rozătoarele nu reprezintă unul dintre dăunătorii clasici ai culturilor agricole anul acesta, numărul lor este atât de mare încât s-au extins și pe terenurile cultivate. Potrivit specialiștilor, iarna blândă și modificarea tehnologiilor de prelucrare a solului a dus la o înmulțire a acestora. De asemenea tehnologiile de însămânțare no-till preluate din Statele Unite ale Americii și din Uniunea Europeană sunt considerate de mulți principalul vinovat pentru înmulțirea masivă a șoarecilor deoarece prin evitarea arăturii rozătoarele nu sunt afectate.

PS Soarecii din birourile PNDR sunt o speta mai rafinata, dar care actioneaza pe acelasi principiu ca cei de camp: SEACA SEVA SI BANII FERMIERILOR !